Imaginație

De asculți foșnetul lumii

Care iese din pădure

În mijlocul nopții blânde

Luminată doar de stele,

Ai să înțelegi că este

O mulțime de poveste.

E discretă și tăcută

Numai pașii se aud

Când o creangă mai pocnește

De-i călcată în picioare, de copite.

Vulpi, bursuci și căprioare

Porci mistreți și iepurași

Rând pe rând trec și atenți

Să găsească de mâncare

Fără a fi observate

De-animale prădătoare.

Și se-mprăștie pe câmpuri

Prin culturile de grâu

Pasc cu toate liniștite,

Câte una saltă capul

Să privească împrejur.

La o vreme tot păscând și-adulmecând

Ușurel fac cale-ntoarsă

Se retrag toate-n pădure

Mulțumite că-s sătule.

Liniștea din nou se-așează

Câte-un boncănit se-aude

Ici și colo prin pădure

Ca și cum parcă ar spune

Noapte bună, este bine.

Peste deal Luna răsare

Ridicându-se pe Cer, încet,

Tot mai clar se vede câmpul

Eu tot scriu ce văd - cu gândul.